Am explicat în acest articol cum se folosesc verbele de dare și primire AGERU, KURERU și MORAU あげる、くれる și もらう singure, iar acum, pentru că știi deja când și cu ce sens se utilizează fiecare dintre ele, vom explica modul în care le putem combina cu alte verbe pentru a vorbi despre favorurile pe care noi le facem altor persoane sau cele pe care alte persoane ni le fac nouă.
Când am început să învăț limba japoneză, această lecție mi s-a părut una dintre cele mai grele și, cu timpul, predând, am observat că mulți dintre studenții mei întâmpină aceleași dificultăți când vine vorba de a înțelege conceptul de a ți se face un favor sau a face cuiva un favor. Când vine vorba de a face mâncare sau a construi ceva, este relativ ușor de înțels că cineva face ceva în beneficiul cuiva, dar există în manuale exemple ca cel de mai jos la care noi, ca români, ne este greu să ne dăm seama că este vorba de o acțiune făcută de cineva (în cazul acesta soțul) în avantajul nostru:
のこったりょうりはおっとがたべてくれた。
Mi-a mâncat soțul mâncarea rămasă.
Pe de altă parte, nu mică mi-a fost mirarea când l-am auzit pe copilul meu, la doar doi ani și jumătate, folosind în mod natural expresii precum:
おばあちゃんがきてくれた。Și nu おばあちゃんがきた。
A venit bunica.
おじいちゃんにおしえてもらった。Și nu おじいちゃんにおしえられた。
Mi-a spus bunicul.
De ce a ales în ambele cazuri prima variantă și nu pe cea de-a doua, deși le-ar fi putut folosi pe ambele, transmițând același lucru în limba română? Pentru că pur și simplu a simțit că bunicii lui au făcut lucrurile respective pentru el și el a beneficiat într-un fel sau altul de pe urma lor. S-a bucurat de un favor cu alte cuvinte.
Se spune despre japonezi că nu se exteriorizează și cu greu își arată sentimentele sau spun ce gândesc. Dar trăind cu ei și pe lângă ei, muncind ani de zile în companii japoneze sau pentru clienți japonezi, mi-am dat seama că ei de fapt își exprimă sentimentele, doar că într-un mod aparte. Chiar și acest mod de a utiliza verbele de dare și primire cu alte verbe pentru a exprima un favor este un exemplu prin care japonezii își exprimă mulțumirea față de ceea ce alții fac pentru ei. Revenind la exemplele de mai sus, ca să înțelegem mai bine rostul verbelor de dare și primire, când ne gândim la traducerea în română, putem judeca așa:
のこったりょうりはおっとがたべてくれた。
Mi-a mâncat soțul mâncarea rămasă (și îi sunt recunoscătoare pentru asta).
おばあちゃんがきてくれた。
A venit bunica (și îi mulțumesc pentru asta).
おじいちゃんにおしえてもらった。
Mi-a spus bunicul (și mă bucur că a făcut-o).
De câte ori predau această lecție elevilor mei, simt nevoia să recapitulez Forma în TE. De aceea, înainte de a vorbi despre cum se folosesc verbele de dare și primire cu alte verbe, m-am gândit să facem o paranteză ca să îți explic Forma în TE.
Reține că Forma în TE este similară cu forma de trecut afirmativ a verbelor, singura diferență fiind terminația E în loc de A. De aceea, putem spune că Forma în TE se poate obține conjugând verbele din Forma de dicționar în Trecut afirmativ și apoi în Forma în TE:
Terminația ーう se înlocuiește cu ーった și apoi cu ーって
Terminația ーく se înlocuiește cu ーいた și apoi cu ーいて
Terminația ーぐ se înlocuiește cu ーいだ și apoi cu ーいで
Terminația ーす se înlocuiește cu ーした și apoi cu ーして
Terminația ーつ se înlocuiește cu ーった și apoi cu ーって
Terminația ーぬ se înlocuiește cu ーんだ și apoi cu ーんで
Terminația ーぶ se înlocuiește cu ーんだ și apoi cu ーんで
Terminația ーむ se înlocuiește cu ーんだ și apoi cu ーんで
Terminația ーる se înlocuiește cu ーった și apoi cu ーって
かう | かった | かって |
かく | かいた | かいて |
およぐ | およいだ | およいで |
はなす | はなした | はなして |
かつ | かった | かって |
しぬ | しんだ | しんで |
とぶ | とんだ | とんで |
のむ | のんだ | のんで |
とる | とった | とって |
Terminația ーる se înlocuiește cu ーた și apoi cu ーて
いきる | いきた | いきて |
たべる | たべた | たべて |
する | した | して |
くる | きた | きて |
Verbele de dare și primire AGERU, KURERU și MORAU se pot folosi după un verb la Forma în TE pentru a exprima mulțumirea cuiva față de o persoană care îi face un favor și se folosesc astfel.
VBて+あげる Eu (sau altă persoană) fac (face) cuiva favorul de a …
VBて+くれる Altcineva îmi face mie sau familiei mele favorul de a …
VBて+もらう Am primit (sau altcineva a primit) de la cineva favorul de a …
Dacă în cazul lui VBて+あげる vom vedea că nu există loc de confuzii și interpretări, în cazul lui VBて+くれる și VBて+もらう apar probleme deoarece, în limba română, de cele mai multe ori le vom traduce exact la fel, având tendința să transformăm în subiectul propoziției persoana care face favorul și nu persoana care primește favorul așa cum este de fapt în limba japoneză când folosim expresia VBて+もらう.
Astfel, pentru a nu exista confuzii, cel puțin până se obișnuiesc cu utilizarea acestor expresii, eu îi sfătuiesc pe toți elevii mei să traducă în limba română având grijă de fiecare dată să păstreze același subiect ca în limba japoneză și anume: persoana care face favorul în cazul propozițiilor cu expresia: VBて+くれる, respectiv persoana care primește favorul în cazul propozițiilor cu expresia: VBて+もらう, chiar dacă de multe ori traducerea nu sună perfect.
În ceea ce privește utilizarea particulelor, regulile rămân aceleași ca în cazul verbelor de dare și primire folosite singure, fără alte verbe.
Persoana care face favorul este subiectul propoziției și primește particula は sau が și persoana căreia i se face favorul primește particula に. În propozițiile cu VBて+あげる EU (vorbitorul) nu poate fi niciodată cel care primește favorul.
Pentru că este clar cine face ce pentru cine, subiectul rămâne același și în limba română și nu este necesar să folosim cuvântul favor în traducere.
Exemple:
1) アンナはえいごがわからないので、おしえてあげる。
Pentru că Ana nu știe engleză, o învăț.
2) しごとがおわったら、てつだってあげる。
Când termin munca, te ajut.
3) いつか、にほんへつれていってあげる。
Cândva te duc în Japonia.
Persoana care face favorul este subiectul propoziției și primește particula は sau が și EU (vorbitorul) sau altă persoană din familia vorbitorului care beneficiază de un favor particula に.
În propozițiile în care EU (vorbitorul) este beneficiarul, pronumele m sau mi este suficient pentru a arăta că este vorba de un favor. Nu este necesar să folosim cuvântul favor în traducere.
Exemple:
えきはとおいので、すずきさんがおくってくれた。
Pentru că e departe gara, m-a dus domnul Suzuki.
2) ようじがあって、かいものにいけなかったので、おっとがミルクとパンをかってくれた。
Pentru că am avut treabă și nu am putut merge la cumpărături, soțul mi-a cumpărat lapte și pâine.
3) あめがふってきて、おとうさんががっこうまでのせてくれた。
A început să plouă și m-a dus tata cu mașina.
Persoana care primește favorul este subiectul propoziției și primește particula は sau が și persoana care face favorul primește particula に. De obicei persoana care face favorul nu este EU (vorbitorul) deoarece în acel caz este mai logic să folosim VBて+あげる.
Pentru ca beneficiarul favorului să rămână subiectul propoziției și în limba română, ajută să folosim cuvântul favor în traducere sau să apelaăm la orice alt truc pentru a nu schimba subiectele.
Exemple:
1) わたしはははにりょうりのつくりかたをおしえてもらった。
Eu am primit de la mama favorul de a mă învăța să gătesc.
2) おかねがなかったのですずきさんにかってもらった。
Pentru că nu am avut bani am primit de la domnul Suzuki favorul de a mi-l cumpăra.
3) じょうしにあたらしいくるまをみせてもらった。
Am primit de la șef favorul de a-mi arăta noua mașină.
Sper că acest articol te-a ajutat să înțelegi cum să folosești corect verbele de dare și primire cu alte verbe. Dacă ai nevoie de ajutor suplimentar, scrie-mi la adresa japantransitplatform@gmail.com. Oferta de cursuri de limbă japoneză și alte servicii pe care le ofer o poți verifica aici. Ca să-ți testezi cunoștințele, ți-am pregătit câteva exerciții. SUCCES!
ISHIKAWA-CONSTANTIN IOANA