Nu voi uita niciodată ziua în care profesoara mea de limba japoneză mi-a predat verbele de dare și primire și după ce am greșit fără excepție toate exercițiile de temă mi-a spus: Sunt atât de logice! Dar ție nu îți plac lucrurile logice, nu-i așa?
Eram elevă de nota 10 la matematică și celelalte științe exacte, învățând la un liceu cu profil real; mergeam des la olimpiade, inclusiv de șah; eram foarte bună la jocuri de strategie, cele din urmă fiind una din pasiunile mele la vremea aceea… Cum mie, tocmai MIE, să nu-mi placă lucrurile logice??
Pentru profesoara mea acele propoziții au fost probabil doar niște vorbe aruncate în vânt, dar pe mine m-au bântuit mult timp încât mi-am jurat că voi demonstra logica celor trei verbe problematice de dare și primire din limba japoneză, iar când voi preda la rândul meu, niciun elev nu va pleca de la mine cu lecția neînvățată sau cu dileme.
În limba japoneză, verbul A DA se poate traduce prin あげる sau くれる, în timp ce A PRIMI prin もらう. De asemenea, aceste trei verbe se pot folosi și pentru a sublinia faptul că cineva îți face o favoare, tu faci o favoare cuiva sau altcineva face o favoare unei persoane care poate avea sau nu legătură cu tine.
Până aici, gândind ca un român, nimic nu este logic. În primul rând, în limba română nu folosim două verbe total diferite (așa cum vom vedea în continuare) pentru a spune A DA, iar în al doilea rând, când vorbim, din punct de vedere gramatical cel puțin, puțin ne pasă de favoruri și dacă o acțiune se face în beneficiul unei persoane sau nu.
Așadar, ori de câte ori predau aceaste verbe elevilor mei, le spun că trebuie să se pună în locul unui japonez atunci când încearcă să traducă sau să formeze propoziții și le va fi mult mai ușor să gândească “logic”.
Pentru un începător, gramatica limbii japoneze are mai multă logică atunci când este explicată prin formule. Hai să vedem cum putem exprima în formule verbele de dare și primire!
JP:
RO:
PERSOANA 1 dă PERSOANEI 2 un lucru.
Observații:
Verbul あげる se folosește atunci când o persoană dă alteia ceva, cu mențiunea că niciodată persoana care primește obiectul respectiv nu poate fi vorbitorul sau cineva din familia vorbitorului.
În propozițiile cu acest verb, persoanei care oferă i se atribuie particula は sau が, iar celei căreia i se oferă ceva particula に. După lucrul oferit se pune particula を.
Una din aceste persoane poate lipsi din propoziție, dar ne dăm seama de sensul propoziției și de traducere după particula atribuită persoanei rămase.
Exemple:
1) たなかさんは すずきさんに チョコレートを あげる。
Domnul Tanaka îi dă doamnei Suzuki o ciocolată.
2) かれに あげる。
I-l dau lui.
3) あなたに このほんを あげたい。
Vreau să-ți dau ție această carte.
Mai mult:
Când dai ceva cuiva “inferior” ție în loc de あげる poți folosi verbul やる. Regulile rămân aceleași.
Exemple:
1) わたしは おとうとに マンガを やった。
Eu i-am dat fratelui meu mai mic o revistă manga.
2) はなに みずを やって!
Dă apă florilor.
3) いぬに えさを やらなかった。
Nu am dat de mâncare câinelui.
JP:
RO:
PERSOANA X îmi dă MIE sau UNEI PERSOANE DIN FAMILIA MEA un lucru.
Observații:
Verbul くれる se folosește atunci când o persoană dă vorbitorului sau unei persoane din familia vorbitorului ceva.
În propozițiile cu acest verb, persoanei care oferă i se atribuie particula は sau が, iar vorbitorului sau persoanei din familia vorbitorului căreia i se oferă ceva i se atribuie particula に. După lucrul oferit se pune particula を.
Una din aceste persoane poate lipsi din propoziție, dar ne dăm seama de sensul propoziției și de traducere după particula atribuită persoanei rămase.
Exemple:
1) せんせいは わたしに ざっしを くれた。
Profesorul mi-a dat o revistă.
2) たなかさんは いもうとに えほんを くれた。
Domnul Tanaka i-a dat surorii mele mai mici o carte de colorat.
3) なにも くれなかった。
Nu am primit nimic.
Mai mult:
Am spus mai sus că くれる se folosește nu doar atunci când cineva dă ceva vorbitorului, dar și atunci când oferă ceva cuiva din familia acestuia. Dar când doi membri din familia vorbitorului își oferă unul altuia ceva și vorbitorul nu este cel care primește, atunci se folosește verbul あげる.
Exemple:
1) おかあさんは おとうさんに シャツを あげた。
Mama i-a dat lui tata o cămașă.
2) あには あねに おかねを あげる。
Fratele meu mai mare îi dă surorii noastre mai mari bani.
3) あねは いもとに おんがくの CDを あげた。
Sora mea mai mare i-a dat surorii noastre mai mici un CD cu muzică.
JP:
RO:
PERSOANA 1 primește de la PERSOANA 2 un lucru.
Observații:
Verbul もらう se folosește atunci când o persoană primește ceva de la altă persoană.
În propozițiile cu acest verb, persoanei care primește i se atribuie particula は sau が, iar persoanei care oferă particula に sau から. După lucrul oferit se pune particula を.
Una din aceste persoane poate lipsi din propoziție, dar ne dăm seama de sensul propoziției și de traducere după particula atribuită persoanei rămase.
Exemple:
1) わたしは おばあさんに クッキーを もらった。
Eu am primit biscuiți de la bunica.
2) せんせいから えんぴつを もらった。
Am primit de la profesor un creion.
3) かとうさんは さとうさんに しょるいを もらった。
Domnul Kato a primit de la domnul Sato documente.
Mai mult #1:
Când primești ceva de la o entitate (Guvern, țară, școală etc.) și nu de la o persoană, după entitatea respectivă se folosește obligatoriu particula から și nu に.
1) にほんの せいふから しょうがくきんを もらった。
Am primit o bursă de la Guvernul Japoniei.
2) がっこうから あたらしい きょうかしょを もらった。
Am primit manuale noi de la școală.
3) アメリカから しえんを もらう。
Primim ajutor din America.
Mai mult #2:
Deși nu este neapărat greșit din punct de vedere gramatical, atunci când vorbitorul este cel care oferă, se preferă utilizarea verbului あげる în loc de もらう.
În loc de:
かのじょは わたしから とけいを もらった。
Ea a primit de la mine un ceas.
E mult mai ușor de înțeles:
わたしは かのじょに とけいを あげた。
Eu i-am dat ei un ceas.
Acum că știi teoria, încearcă să rezolvi următoarele exerciții și dă-mi de știre în comentarii dacă ai știut să răspunzi corect la toate. De asemenea, dacă ai nevoie de ajutor la studiul limbii japoneze, mă poți contacta la adresa de email: japantransitplatform@gmail.com. Oferta de cursuri și prețurile lor le poți verifica aici. SUCCES!
ISHIKAWA-CONSTANTIN IOANA
One thought on “Verbele de dare și primire în limba japoneză AGERU KURERU MORAU あげる くれる もらう”