Știai că pentru a deveni capabil să formezi propoziții într-o limbă străină nouă și să începi să vorbești trebuie să cunoști un minim de 250 de cuvinte? Conform website-ului fluentu.com, o persoană care cunoaște între 250 și 500 de cuvinte într-o limbă străină se numește functional beginner, iar de la 500 de cuvinte în sus, se pare că te poți descurca destul de bine când vine vorba de prezentări personale sau dacă vrei să-ți găsești singur drumul pe la obiective.
Dar când vine vorba de japoneză, probabil că îți pui deja întrebarea: cum să înveți cât mai repede acele 250 – 500 de cuvinte necesare pentru a-ți da drumul, mai ales că japoneza nu este o limbă pe care o auzi chiar la tot pasul?
Dar dacă ți-aș spune că știi deja cel puțin 50 de cuvinte în limba japoneză și poate chiar mai multe? Ți s-ar mai părea atât de dificil să te apuci de această limbă exotică?
Ca să îți demonstrez că ȘTII deja o mulțime de cuvinte în limba japoneză, ți-am pregătit o listă cu peste 50 de cuvinte pe care le știe aproape oricine, chiar dacă nu învățat niciodată limba din Țara Soarelui Răsare.
Pe lângă engleză, franceză, germană sau rusă, pun pariu că știi deja cum se spune la mulțumesc și în limba japoneză. ARIGATO este un cuvânt foarte simplu de pronunțat și cu siguranță l-ai reținut din producțiile japoneze sau chiar și cele de la Hollywood în care s-a mai întâmplat să apară câte un personaj japonez.
KONNICHIWA înseamnă Bună ziua! și dacă pronunți acest cuvânt cu un zâmbet larg pe buze și lungind puțin ultima silabă ca și cum ai spune: CONNICI UAAA, garantat ești primit cu multă căldură în orice loc căruia îi calci pragul în Japonia.
SAYONARA este o expresie despre care mulți vorbitori de limba japoneză susțin că se traduce ca Adio și se folosește cu același sens. Dar în realitate, japonezii o utilizează mult mai des, nu doar când își iau la revedere de la cineva pe care nu-l vor mai vedea vreme îndelungată, ci și atunci când se despart pentru o singură zi, ca în cazul profesorilor față de elevii lor. Dacă ar fi să traducem mot a mot expresia SAYONARA, ar ieși în română ceva de genul: acestea fiind spuse…, dar cred că este mai simplu de reținut cu sensul de La revedere!
ITADAKIMASU este forma umilă a verbelor a primi, a mânca și a bea folosită de japonezi atunci când vorbesc despre ei înșiși. Dar nu vreau să intru aici în detalii despre sonkeigo și kenjougo, ci doar să reții că este expresia pe care o rostesc japonezii înainte de a începe să mănânce sau când cineva le oferă ceva.
KARATE este probabil unul dintre cele mai practicate sporturi japoneze, la nivel mondial. El se scrie cu literele kinezești pentru gol și mână și dacă știi acest detaliu, semnificația cuvântului nu lasă loc de interpretări nici măcar pentru cei care n-au intrat vreodată în contact cu limba sau cultura japoneză.
La SUMO, noi românii, avem o oarecare problemă în ceea ce privește înțelegerea cuvântului. Din păcate, folosim greșit acest cuvânt ca să denumim atât sportul cu acest nume, cât și persoana care practică acest sport, cu toate că japonezii îi numesc pe practicanții de SUMO: SUMO TORI sau, mai des, RIKISHI. Dar cu toate acestea, am decis să includ și acest cuvânt în această listă pentru că este unul din acei termeni pe care îi știi deja și care te apropie mai mult de limba japoneză.
La fel ca și KARATE, JUDO, KENDO și AIKIDO sunt arte marțiale japoneze ale căror nume le cunosc chiar și cei care nu le practică. Terminația DO din aceste cuvinte se scrie cu caracterul chinezesc pentru cale și se folosește în general pentru tehnicile japoneze ridicate la rangul de artă.
Dacă ai citit și paragraful de mai sus, cred că ai observat deja că și acest cuvânt se termină în DO. Și nici nu s-ar putea altfel pentru că SADO înseamnă arta ceaiului și se folosește pentru a denumit celebra ceremonie japoneză de servire a ceaiului.
Iată încă un cuvânt cu DO la sfârșit! Acesta este puțin mai avansat, dar iubitorii de caligrafie îl cunosc foarte bine deoarece SHODO înseamnă arta scrierii. Pe de altă parte, cu toate că este unul din primele cuvinte pe care le-am învățat eu în limba japoneză și care în timp a început să mi se pară din ce în ce mai familiar, am fost surprinsă când am aflat că japonezii folosesc mai des SHUJI în loc de SHODO când se referă la caligrafie.
IKEBANA este arta aranjamentelor florale, iar dacă ne gândim la cum se scrie, acest cuvânt are un înțeles mai profund decât ar părea la prima vedere. Pentru IKEBANA se folosesc literele chinezești pentru viață și floare, iar motivul pentru care au ales aceste caractere, cu toate că în aranjamentele IKEBANA se folosesc în general flori deja tăiate, este faptul că prin această artă ele continuă să trăiască.
BONSAI sunt acei copăcei cu forme atipice crescuți în niște vase numite BONKI, de unde le vine și numele.
Dragostea japonezilor pentru florile de cireș a ajuns atât de departe încât în ziua de azi toată lumea știe că SAKURA se referă la celebrii lor cireși ornamentali.
Și pentru ca nimeni să nu poată contesta dragostea japonezilor pentru florile de cireș, niponii au inventat și un fel de petreceri, HANAMI, ca niște picnicuri în parc, primăvara, pe care le organizează atunci când cireșii sunt în plină floare, special pentru a le putea admira frumusețea.
Fie din filmele cu SAMURAI, fie din cele cu temutele bande YAKUZA, românii au învățat de mult despre celebrele săbii japoneze KATANA.
Când spun KIMONO, mulți români se gândesc la frumoasele veșminte ale geishelor din Kyoto și au dreptate. Dar sunt și persoane care își imaginează uniformele albe ale karatiștilor, făcând astfel o confuzie pentru că acelea se numesc de fapt DOUGI sau KEKOGI.
Tot de la arte marțiale știe toată lumea și despre OBI. Acest termen se folosește pentru a denumi cureaua uniformei purtate de sportivi, dar se poate folosi și pentru elaboratele centuri cu care se încinge costumul tradițional japonez.
Intrăm în detalii, dar merită pentru cei pasionați de limba japoneză care poate au auzit acest cuvânt, dar nu știu exact la ce se referă el. YUKATA este tot un fel de îmbrăcăminte tradițională japoneză, dar mai subțire decât un kimono, mai puțin elaborată ca design și în general mult mai ieftină.
ANIME este un cuvânt provenit din limba engleză care se folosește azi pentru a denumi stilul de animație japonez, un stil destinat deopotrivă adulților cât și copiilor.
MAMGA este cuvântul japonez pentru benzi desenate. Ca o paranteză, merită amintit faptul că, în Japonia, spre deosebire de Occident, citirea benzilor desenate MANGA este o activitate mult mai populară decât uitatul la ANIME.
SENSEI înseamnă profesor, medic sau specialist la modul general și se folosește ca formă de adresare pentru orice persoană care stăpânește foarte bine o tehnică.
SENPAI este un cuvânt ce reflectă foarte bine relațiile dintre japonezi la școală și la locul de muncă și se folosește ca mod de adresare față de persoanele din ani superiori de învățământ sau care au intrat într-o companie înaintea vorbitorului. SENPAI este antonimul lui KOUHAI, dar acest din urmă termen nu a câștigat atât de multă popularitate întrucât nici măcar în Japonia nu se folosește ca apelativ.
În Epoca Medievală, SAMURAII erau luptătorii care făceau parte din diferite clanuri. Uesugi Kenshin, Date Masamune, Toyotomi Hideyoshi, Tokugawa Ieyasu și Oda Nobunaga fac parte dintre cei mai celebri. Faima samurailor nu se datorează doar capacităților lor strategice pe câmpul de luptă, ci și modului onorabil în care se comportau în societate.
BUSHIDO este un termen japonez a cărui traducere în limba română este calea războinicului și era folosit în Epoca Medievală pentru a denumi codul de conduită al samurailor, un cod moral unde accentul se punea pe cumpătare, loialitate și în primul rând, o moarte onorabilă.
HARAKIRI sau SEPPUKU era un mod de sinucidere menționat în codul BUSHIDO. El presupunea tăierea abdomenului de la stânga la dreapta cu o sabie scurtă numită TANTO și se practica de către samuraii care s-au făcut de rușine sau și-au făcut clanul de rușine, pentru a-și recăpăta onoarea. De asemenea, era practicat în timpul luptelor, când pierderea era iminentă, de către războinicii care nu voiau să cadă pradă în mâinile dușmanilor.
Încă din secolul al XII-lea și până în secolul al XIX-lea, SHOGUNII erau conducătorii armatelor japoneze, numiți în funcție de către împărat. Cu toate că rolul lor era doar de conducători ai forțelor armate, în realitate ei erau cei care hotărau soarta națiunii. Iar dacă știi deja termenul SHOGUN, dar nu ai învățat niciodată limba japoneză, cel mai probabil trebuie să-i mulțumești celebrului autor australian James Clavell pentru romanul său Shogun sau celor de la Netflix, pentru noua lor producție cu același nume.
NINJA sau SHINOBI erau, în Epoca Medievală, doi termeni folosiți pentru a denumi mercenarii specializați în spionaj, camuflaj și atacuri prin surprindere.
GEISHA este un cuvânt japonez atât de popular încât aproape că nu mai are nevoie de nicio descriere. El este folosit pentru a denumi artistele japoneze specializate în arte tradiționale precum dansul și muzica, precum și în arta conversației. În Japonia, GEISHE mai pot fi văzute și astăzi în orașe care respectă cu sfințenie tradiții vechi de sute de ani, precum Kyoto, ieșind ușor în evidență prin KIMONO-urile lor spectaculoase, coafurile elaborate și machiajul specific numit OSHIROI.
O GEISHA în devenire.
SHAMISEN este un instrument muzical tradițional japonez, asemănător cu o chitară primitivă, prevăzut cu trei coarde, motiv pentru care poartă această denumire.
KOTO este tot un instrument muzical tradițional japonez cu 13 coarde, derivat din instrumentele tradiționale chinezești zheng și se, similar cu yatga din Mongolia, gayageum și ajaeng din Coreea sau dan tranh din Vietnam.
SUSHI este probabil cel mai renumit fel de mâncare japonez, un preparat simplu, compus din carne crudă de pește, orez fiert și wasabi, care se mănâncă în general înmuiat în sos de soia.
RAMEN este un fel de mâncare japonez preparat din tăiței chinezești de grâu, fierți într-o supă de carne sau pește. El se condimentează cu MISO sau sos de soia și se servește cu felii de carne de porc, NORI, ceapă verde sau ouă fierte tari, tăiate în jumătăți.
SOBA sunt un alt tip de tăiței japonezi făcuți în general din hrișcă. Ei se pot servi și fierbinți, la fel ca RAMEN-ul, dar la fel de gustoși sunt și cei reci.
Tăițeii UDON sunt făcuți tot din făină de grâu, dar sunt mai lați și au o consistență mai gumoasă față de RAMEN.
WASABI este o pastă verde făcută din rizomul plantei Wasabi japonica, înrudită cu hreanul. Dar spre deosebire de hrean, WASABI este un condiment puțin mai înțepător și care nu influențează savoarea altor ingrediente, ci dimpotrivă, o accentuează, motiv pentru care se potrivește perfect cu peștele crud.
TOFU este un preparat japonez făcut din lapte de soia condensat și presat în niște forme pătrate, motiv pentru care, la final, capătă o formă asemănătoare cu brânza.
Ca și WASABI, și MISO este o pastă, doar că MISO este fabricată din soia fermentată și se folosește în general pentru a prepara o supă cu care împărtășește același nume.
NORI sunt alge comestibile, uscate, folosite des în bucătăria japoneză, mai ales pentru sushi.
Poate nu chiar atât de mulți români cunosc acest cuvânt japonez după auzite, dar gustul produsului pe care îl denumește cu siguranță nu ne mai este nimănui străin de mult. SHOYU este cuvântul japonez pentru sos de soia, un condiment care acum se găsește în aproape orice supermarket.
WAGYU este cuvântul folosit de japonezi când se referă la carnea de vită produsă în Japonia. Deocamdată n-am curaj să pun pariu că oricine poate răspunde dintr-o răsuflare la întrebarea: ce este WAGYU, dar ca și multe alte cuvinte ce țin de domeniul alimentar, sunt convinsă că și despre WAGYU au auzit multe persoane, chiar dacă nu le interesează în mod expres limba japoneză.
MOCHI sunt niște gustări japoneze, moi și albe, făcute din făină de orez, cu diferite umpluturi.
SAKE este o băutură tradițională japoneză, fabricată din orez fermentat.
Dintre toate ceaiurile japoneze, MATCHA este probabil cel mai cunoscut, pe de-o parte datorită faptului că se bea în timpul celebrei ceremonii a ceaiului și pe de altă parte pentru că pudra MATCHA se folosește pentru o mulțime de rețete de dulciuri și prăjituri.
OBENTO este o cutie, din plastic sau din alte materiale, de obicei compartimentată, plină cu mâncare ce se poate servi imediat.
Poate suna surprinzător pentru unii, dar UMAMI este după sărat, dulce, acru și iute, cel de-al 5-lea gust! Acest gust a fost descooerit în anul 1908 de către Kikunae Ikeda, un profesor de la Universitatea Tokyo, și a fost recunoscut oficial în anul 1985, în cadrul primului Simpozion Internațional Umami. UMAMI este gustul savuros pe care îl poți descoperi în mâncărurile cu carne, roșii, brânză sau alte alimente savuroase.
Bețișoare de mâncat. Chit că știai cum se numesc, chit că nu, sunt sigură că știi la ce mă refer.
OTAKU înseamnă pasionat sau chiar obsedat, dar (cel puțin din punctul meu de vedere) acest cuvânt se folosește mai mult cu sensul de nebun. De exemplu, echivalentul lui DENSHA OTAKU ar fi nebun după trenuri. De asemenea, la fel ca în limba română, unii japonezi s-ar putea simți lezați dacă îi numești OTAKU, ca atunci când i-ai spune unui conațional că e nebun. Pe de altă parte, oricine poate spune despre el că este OTAKU, fără să pară (prea) ciudat.
KAIZEN înseamnă îmbunătățire și probabil că vei fi surprins, dar prima oară am auzit acest cuvânt nu de la un japonez, ci de la un inginer de la Dacia, după ce compania a intrat în grupul Nissan.
ZEN înseamnă bun sau bunătate în expresii ca ZEN TO AKU – bunătate și răutate. Dar cei mai mulți români folosesc acest cuvânt pentru a descrie sentimentul de pace sufletească.
HAIKU este un tip de poezie tradițională japoneză.
Da, și KARAOKE este un cuvânt japonez. El este format din două cuvinte, respectiv KARA – gol – și OKE – orchestră. La origini, acest cuvânt înseamna să cânți fără muzică, dar în ziua de azi studiourile de KARAOKE sunt atât de tehnologizate încât pun la dispoziția clienților lor microfoane, televizoare sau ecrane mari de pe care pot să citească versurile melodiilor lor preferate, melodii de fundal și chiar și instrumente muzicale.
Dacă ești fan MANGA și ANIME, e imposibil să nu știi ce înseamnă BAKA. Iar dacă nu ai aflat încă, îți recomand să citești niște benzi desenate. Ai grijă însă, s-ar putea ca lectura lor să se transforme într-un hobby full time.
Dacă nu ai nimerit-o cu BAKA, măcar încearcă să ghicești ce înseamnă KAWAII. Acesta nu este doar unul din cele mai des auzite cuvinte în ANIME, dar în Japonia s-a dezvoltat și o întreagă cultură în jurul său.
Am auzit la un moment dat un client folosind expresia BARA BARA, cu sensul în care este definită ea aici. Era prima oară când am auzit pe cineva care nu vorbește limba japoneză folosind această expresie și m-am gândit că este doar o coincidență, un cuvânt poate preluat din zbor dintr-un film sau ANIME. Dar apoi s-a mai repetat experiența și cu alte persoane și lucrul acesta mi-a dat de gândit. Nu știu sigur dacă românii au preluat-o de la japonezi pentru că în limba japoneză BARA BARA înseamnă împrăștiat, dar pronunția este exact aceeași și sensul similar.
Japonezilor nu le-au ajuns cele trei alfabete pe care le folosesc (HIRAGANA, KATAKANA și KANJI) și s-au mai gândit să mai inventeze încă unul – EMOJI. Din fericire, ca să-l înțelegi pe acesta, nu trebuie să știi nicio boabă de japoneză 😄🥰😎
Frumoșii peștișori portocalii sau albia re înoată în iazurile și canalele din Japonia și mai nou pot fi văzuți și la noi în lacurile dintr-unele parcuri se numesc, cum știai deja probabil, KOI.
Miiiiiiiiiaaaaaaaau
Aici recunosc că am trișat pentru că orangutan – ORANUTAN (în japoneză) – se pronunță similar în aproape orice limbă și nu provine din japoneză, ci din malaieză, fiind format prin alăturarea cuvintelor „Orang” (om) și „(h)utan” (pădure), traducându-se astfel mot-a-mot „omul pădurii”. Dar nu te bucuri că știi un cuvânt în plus pe care să-l folosești cu încredere în conversațiile tale cu locuitorii din Țara Soarelui Răsare?
1, 2, 3…
În japoneză se spune de fapt TAIFUU, dar până la urmă nu este mare diferență și înseamnă fix același lucru.
Chiar dacă ai auzit la televizor despre dezastre provocate de TSUNAMI și în alte părți ale lumii, cuvântul este japonez.
Japonezii numesc izvoarele termale ONSEN și adoră să se relaxeze scăldându-se în ele.
Arta de a împături hârtia și de a-i da diferite forme.
Un tip de masaj japonez.
Un masaj terapeutic japonez care, treptat treptat, devine popular și în țara noastră.
HASHIMOTO este un nume de familie foarte comun în Japonia, dar pretutindeni în lume cuvântul este cunoscut mai degrabă ca o boală autoimună care determină distrugerea țesutului tiroidian. Ea poartă numele celui care a descoperit-o.
Celebra mafie japoneză despre care cu siguranță ai auzit deja (măcar din filme).
Rogojine din bambus cu suprafața de 90 x 180 cm. În Japonia tatami se folosește și ca unitate de măsură pentru suprafața camerelor.
Prefixul SAN se pune după un nume și se traduce în română ca: domnul, doamna sau domnișoara, în funcție de context.
Cel mai rapid tren din Japonia, atât de popular în lume încât a devenit un brand național.
BOKEH este un cuvânt foarte bine cunoscut de către fotografi. Acesta provine din limba japoneză să se folosește pentru a descrie zonele defocalizate dintr-o fotografie.
Mot a mot, KAMIKAZE înseamnă vânt divin și desemnează atacurile sinucigașe ale piloților japonezi din cel de-al Doilea Război Mondial.
Unul dintre cele mai importante stiluri de teatru japonez.
La fel ca și KABUKI, NO este un alt stil major de teatru japonez.
Joc japonez de tip puzzle, cu numere.
Când vor vedea că am adăugat și cuvântul BANANA în această listă, vorbitorii de limbă japoneză s-ar putea să mă tragă de mânecă și să îmi spună ca ar trebui să continui mai departe cu MUUULTE cuvinte împrumutate din limbi străine și scrise în KATAKANA, spre diferență de celelalte, BANANA este chiar specială pentru că se pronunță exact la fel ca în română și nu “stâlcit” 😛
Mai știi și alte cuvinte din limba japoneză sau din limbi străine care se pronunță la fel și în japoneză și le cunoaște aproape oricine? Lasă-mi un comentariu, sau contactează-mă la adresa: japantransitplatform@gmail.com
Întotdeauna îmi face plăcere o discuție interesantă!
ISHIKAWA-CONSTANTIN IOANA
One thought on “50+ Cuvinte și expresii din limba japoneză pe care le cunoaște (aproape) oricine”